+40 740989820 brasov@consultia.ro str.Iuliu Maniu nr.68, bl.2, sc.A, ap.1

Supralegalizari Acte Brasov

Supralegalizari Acte Brasov

Supralegalizari Brasov ::

 
Supralegalizarea reprezintã procedura care se aplicã actelor cu elemente de extraneitate, folosite în relatiile cu statele cu care România nu are tratate sau conventii de asistentã juridicã în materie sau nu sunt semnatare ale Conventiei nr. 12/5 octombrie 1961 a CONFERINTEI DE LA HAGA si pentru care nu se aplicã “Apostila”. În primul rând, ar trebui pornit de la explicarea termenului de supralegalizare.. Cuvântul, în sine, este unul compus din prefixul augmentativ “supra” si substantivul “legalizare”. În fond, este vorba despre o legalizare în plus – o certificare suplimentarã a originalitãtii, autenticitãtii sau legalitãtii întocmirii unui anumit document. În cazul în care, pentru valabilitatea în strãinãtate a actelor traduse de un traducator autorizat sau un birou de traduceri si legalizate de un birou notarial, este necesarã supralegalizarea semnãturii si sigiliului notarului public de cãtre Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe si misiunea diplomaticã sau oficiul consular din România, ale statului în care actul urmeazã a fi folosit, notarul public va pune în vedere pãrtii obligatia îndeplinirii acestei cerinte. Nu se pot lua în considerare actele care emanã de la autoritãtile altui stat, decât dacã semnãturile si sigiliile acelor autoritãti sunt supralegalizate de cãtre misiunea diplomaticã sau oficiul consular al României, din acel stat, sau de cãtre Ministerul Afacerilor Externe al României.

Actele oficiale întocmite sau legalizate de cãtre o autoritate strãinã pot fi folosite în fata instantelor române numai dacã sunt supralegalizate pe cale administrativã ierarhicã si, în continuare, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, spre a li se garanta astfel autenticitatea semnãturilor si sigiliului. Supralegalizarea pe cale administrativã este supusã procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmatã de supralegalizarea efectuatã fie de cãtre misiunea diplomaticã sau oficiul consular român, din statul de origine fie de cãtre misiunea diplomaticã sau oficiul consular ale statului de origine, în România si, în continuare, în ambele situatii, de cãtre Ministerul Afacerilor Externe. Scutirea de supralegalizare, este permisã în temeiul legii, al unei întelegeri internationale la care este parte România sau pe bazã reciprocitate.  Supralegalizare actelor întocmite sau legalizate de instantele române se face, din partea autoritãtilor române, de cãtre Ministerul Justitiei si Ministerul Afacerilor Externe, în aceastã ordine”. Scopul acestei expuneri îl reprezintã prezentarea pe scurt a etapelor necesare pentru supralegalizarea documentelor , urmând ca aceste documente sã fi utilizate în strãinãtate (de exemplu, acte autentice – procuri, declaratii etc. – sau traduceri legalizate ale unor acte de studii, stare civilã etc.) sau în cazul supralegalizãrii unor documente emise de autoritãti publice din strãinãtate pentru a fi utilizate în cadrul procedurilor notariale, pe teritoriul României.

Supralegalizarea este de fapt o certificare a faptului cã un anumit document a fost autentificat, legalizat, tradus sau emis în forma cerutã si de cãtre o autoritate sau institutie competentã sã îndeplineascã acel document, în tara de provenientã a documentului, mergând pe principiul de drept international privat „locus regit actum”, enuntat în art. 71 alin. 2 din Legea nr. 105/1992: “Actul se considerã, totusi, valabil din punct de vedere al formei dacã îndeplineste conditiile prevãzute de una din legile urmãtoare:

  • a. legea locului unde a fost întocmit;
  • b. legea nationalã sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtit;
  • c. legea aplicabilã potrivit dreptului international privat al autoritãtii care examineazã valabilitatea actului juridic.

Justificarea procedurii de supralegalizare provine tocmai din imposibilitatea verificarii unui anumit document provenit din strãinãtate a fost întocmit de cãtre o autoritate competentã si, de asemenea, din imposibilitatea autoritãtilor strãine de a verifica dacã un document provenit din România a fost instrumentat sau emis de cãtre o institutie competentã.

Se intalnesc doua situatii:

  • A. Actele provenind de la autoritãtile române si care urmeazã a fi folosite în strãinãtate.
  • B. Actele provenind de la autoritãtile strãine si urmeazã a fi folosite în România.

A. Actele provenind de la autoritãtile române si care urmeazã a fi folosite în strãinãtate, în state cu care România nu are tratate sau conventii de asistentã juridicã în materie si pentru care nu existã scutire de supralegalizare

a. În cazul actelor întocmite de cãtre notarii publici români sau a documentelor emanând de la instantele române, procedura de supralegalizare se îndeplinesti în urmãtoarea ordine:

  • – Se depune actul sau documentul la Ministerul Justitiei care certificã faptul cã notarul public este în functie si are specimenul de semnãturã si de sigiliu depuse la Curtea de Apel competentã si comunicate Ministerului Justitiei, (în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr.36/1995 si art. 8 alin. 4 si 6 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, în cazul notarilor publici) sau cã instanta care a emis documentul a cãrui supralegalizare se solicitã este cea competentã sã emitã un asemenea document.
  • – Apoi se certificã, de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, semnãturile si sigiliile aplicate de Ministerul Justitiei.

b. În cazul actelor ce emanã de la diverse institutii române (de exemplu, diplome de studii sau acte de stare civilã), acestea trebuie certificate, în primul rând, de ministerul care coordoneazã activitatea respectivelor institutii emitente (adicã Ministerul Educatiei si Cercetãrii – în cazul documentelor de studii si Ministerului de Interne – în cazul actelor de stare civilã) si, apoi, de Ministerul Afacerilor Externe.

c. În cazul în care se doreste utilizarea în strãinãtate a unor documente de studii emise de institutiile române de învãtãmânt, pentru echivalarea studiilor sau a unor acte de stare civilã, trebuie urmate patru etape succesive:

  • 1. certificarea documentului de cãtre ministerul care coordoneazã activitatea respectivei institutii emitente (Ministerul Educatiei si Cercetãrii sau Ministerul de Interne);
  • 2. traducerea documentului de cãtre un traducãtor autorizat de Ministerul Justitiei si legalizarea traducerii sau a specimenului de semnãturã a traducãtorului, în conditiile art. 94 din Legea nr. 36/1995 si art. 96-103 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.36/1995;
  • 3. certificarea semnãturii si sigiliului notarului public de cãtre Ministerul Justitiei;
  • 4. avizarea Ministerului Afacerilor Externe.

Dupã aceste etape, în cazurile prevãzute la pct. a, b si c de mai sus, documentul astfel avizat este supus supralegalizãrii la misiunea diplomaticã sau oficiul consular din România, al statului în care urmeazã a fi folosit acel document.

Aceastã procedurã finalã, de supralegalizare se justificã prin faptul cã între Ministerul Afacerilor Externe din România si misiunile diplomatice strãine are loc un schimb permanent de informãri privind specimenele de semnãturã, astfel încât autoritatea care supralegalizeazã sã poatã constata, cu certitudine, cã actul ce urmeazã a fi supralegalizat a fost semnat de functionarul autorizat în acest scop.

B. Actele provenind de la autoritãti sau institutii din strãinãtate, din state cu care România nu are tratate sau conventii de asistentã juridicã în materie, care urmeazã a fi folosite în Romania si pentru care nu existã scutire de supralegalizare

Pentru aceste documente trebuie urmate trei etape succesive, în cadrul procedurii de supralegalizare:

  • 1. certificarea propriu-zisã a documentului, care se îndeplineste, nivel national, de cãtre autoritatea competentã, în functie de propriile prevederi legislative;
  • 2. supralegalizarea documentului, vizat de autoritatea competentã a statului de provenientã, de cãtre misiunea diplomaticã sau oficiul consular al României, din acel stat sau de cãtre misiunea diplomaticã sau oficiul consular al statului de origine, din România;
  • 3. supralegalizarea finalã a documentului de cãtre Ministerul Afacerilor Externe al României.

In care in care se doreste utilizarea în România a unor documente provenind din state nesemnatare ale unor tratate internationale în materie sau cu care România nu are tratate sau conventii de asistentã juridicã în materie si în care România nu are misiuni diplomatice sau oficii consulare, state care, la rândul lor, nu au oficii consulare sau misiuni diplomatice pe teritoriul României.

În acest caz, de cele mai multe ori, procedura supralegalizãrii nu poate fi îndeplinitã sau se îndeplineste cu mare greutate si la costuri foarte ridicate. În astfel de situatii, documentele trebuie supralegalizate de autoritãtile statului de provenientã a acestora (autoritatea judecãtoreascã si ministerul de externe), urmând sã fie supralegalizate si de Ministerul Afacerilor Externe al României.

Apostila (sau apostilarea) si supralegalizarea sunt proceduri impuse de legislatia unor state pentru recunoasterea documentelor eliberate in strainatate. Ambele proceduri reprezinta o confirmare, prin stampila unei anumite autoritati, a autenticitatii stampilelor si semnaturilor precedente aplicate pe documentele eliberate intr-un anumit stat si care urmeaza a fi utilizate in alta tara.

Supralegalizarea documentelor pentru tarile ne-membre Haga, presupune un traseu mult mai complex si care presupune un numar mult mai mare de vize si certificari din partea institutiile romane implicate, urmand ca in final, documentele sa poarte viza din partea ambasadelor si reprezentantelor consulare ale statelor in cauza.

Actele cele mai des solicitate pentru supralegalizare sunt cele pentru munca si rezidenta:

  • diploma de bacalaureat
  • certificate de calificare in diferite meserii
  • diplome de licenta
  • certificate de nastere
  • certificate de casatorie
  • adeverinta celibat
  • sentinte de divort
  • atestate de cetatenie
  • acte pt. societati comerciale
  • procuri notariale.

Traseul actelor presupune, de la caz la caz, vize de la Ministerul Invatamantului, Registrul Comertului, vizari la Ministerul de Externe si Ministerul de Justitie, precum si vizari de la Ambasadele si Consulatele tarilor in cauza.

Traducerile sunt facute de traducatori autorizati de Ministerul Justitiei, specializati in diferite domenii: juridic, economic, tehnic; astfel incat nu exista riscul de respingere a lucrarilor de catre institutiile statului.

Tarifele pentru aceste servicii variaza in functie de serviciile solicitate, de volumul de traducere, precum si de durata de rezolvare solicitata de beneficiar.

Vizarea traducerilor de catre ambasade este un serviciu pe care firma noastra il ofera gratuit clientilor care fac vizarile la Ministerul de Externe si traducerile prin intermediul societatii Consultia SRL.

O atentie speciala merita acordata procedurilor de supralegalizare pentru tarile arabe, pentru care in ultima perioada se constata un aflux marit de solicitari ale clientilor care pleaca in aceste tari. Orientativ, tariful perceput exclusiv de catre ambasada unei tari arabe pentru vizarea unui document de stare civila porneste de la suma de 20 Euro si ajunge in cazul actelor juridice emise de societati comerciale, la 800 de Euro.

Consultia Traduceri Brasov are o experienta deosebita in aceste proceduri de supralegalizare in Brasov. Apeland la consultantii nostri veti putea beneficia de un serviciu profesionist, in conditii de maxima siguranta, promptitudine, calitate, pret.

Va asteptam!

Contactati-ne